Este important să înțelegi ce drepturi ai la percheziția informatică și care sunt problemele cu care te poți confrunta în calitate de persoană percheziționată.

În termeni simpli, percheziția informatică este una dintre modalitățile prin care care poliția (organele de cercetare penală) sau procurorul caută informații sau probe stocate într-un dispozitiv electronic (cum ar fi laptop, telefon mobil, stick USB, card de memorie, SSD etc.) necesare pentru probarea săvârșirii unei infracțiuni.

Pentru a efectua o asemenea căutare (percheziție) este nevoie de obținerea unui mandat de percheziție informatică de la un judecător. Spre deosebire de interceptări, procurorul nu poate autoriza niciodată o percheziție informatică cu titlu provizoriu (48 de ore). Mandatul de percheziție informatică poate limita percheziția informatică pe un interval de timp și poate fi obținut pentru a dovedi orice infracțiune, indiferent de gravitatea acesteia.

Percheziția informatică poate viza inclusiv dispozitive aparținând altor persoane, nu doar ale persoanei suspectate de săvârșirea unei infracțiuni. În unele cazuri, o persoană poate fi citată ca martor, existând totuși riscul ca ulterior să devină suspect în dosarul penal. Cert este faptul că, dacă ai fost citat la o percheziție informatică, există un dosar penal în care sunt cercetate anumite infracțiuni.

Ce dispozitive pot să fie percheziționate informatic

Prevederile art. 168 Cod procedură penală se referă la sisteme informatice și mijloace de stocare a datelor informatice. Cu titlu exemplificativ, se poate obține mandate cu privire la percheziționarea următoarelor dispozitive: laptop; telefon mobil; PC; server; SIM card; memory stick; suport optic; card de memorie, consolă de jocuri video, SSD, HDD, ceas inteligent, aparat foto digital, carduri cu bandă magnetică etc.

Ce drepturi ai dacă ești vizat de o percheziție informatică

• dreptul de a participa la efectuarea percheziției informatice asupra propriilor sisteme informatice ori a mijloacelor de stocare a datelor informatice, dacă ai calitatea de suspect sau inculpat;
• dreptul de a avea un avocat ales sau desemnat din oficiu (în cazurile prevăzute de lege), indiferent de calitatea ta (chiar dacă ești doar martor). Spre deosebire de percheziția domiciliară, percheziția informatică nu poate fi suspendată timp de 2 ore până la sosirea avocatului ales. Cu toate acestea, există obligația legală de a informa cu privire la data și locul efectuării percheziției informatice, înainte ca aceasta să aibă loc;
• dreptul de a citi conținutul mandatului de percheziție informatică și a ordonanței procurorului prin care acesta a dispus efectuarea percheziției informatice. Lecturând aceste înscrisuri poți verifica în ce măsură s-a autorizat efectuarea percheziției informatice asupra sistemelor informatice ori a mijloacelor de stocare ce îți aparțin;
• dreptul de a participa la desigilarea sistemului informatic ori a mijlocului de stocare a datelor informatice ce face obiectul percheziției informatice;
• dreptul de a formula obiecțiuni cu privire la modul în care a fost efectuată percheziția informatică – aceste obiecțiuni se consemnează într-un proces-verbal. Persoana care efectuează percheziția informatică nu poate refuza consemnarea acestor obiecțiuni, cu toate că persoana percheziționată se poate confrunta uneori cu o asemenea situație;
• dreptul de a nu semna procesul-verbal de efectuare a percheziției informatice, în măsura în care există vreun motiv în acest sens;
• dreptul de a nu ajuta poliția sau procurorul (dreptul la tăcere și privilegiul contra autoincriminării). Există posibilitatea de a rămâne în pasivitate atunci când se solicita o formă de cooperare (cum ar fi comunicarea unei parole, a unui cod PIN sau informații în legătură cu datele informatice stocate). Trebuie să înțelegi faptul că acest drept aparține doar unei persoane acuzate sau cu privire la care există riscul de a fi acuzate. Prin urmare, analiza în ceea ce privește invocarea acestui drept implică uneori o complexă analiză juridică. Dacă nu poate fi invocat acest drept, refuzul de a colabora poate avea consecințe penale – este posibilă reținerea unei infracțiuni precum cea de favorizare a făptuitorului ori obstrucționarea justiției;
• dreptul de a cunoaște ce date informatice au fost identificate și obținute ca urmare a efectuării percheziției informatice. Dreptul de a obține o copie după aceste date informatice este strâns legat de dreptul de a consulta dosarul de urmărire penală – acesta poate să fie limitat în anumite situații.

Aprofundarea subiectului

Pentru o înțelegere mai amplă a acestor probleme, am explorat în detaliu acest subiect în comentariul articolului 168 din Codul de procedură penală în lucrarea «Codul de procedură penală. Comentariu pe articole, ediția 4». De asemenea, se pot citi următoarele articole publicate în revista Caiete de drept penal:

• Percheziția sistemelor informatice și a mijloacelor de stocare a datelor informatice (I), în Caiete de drept penal, nr. 3/2014 – vezi aici;
• Percheziția sistemelor informatice și a mijloacelor de stocare a datelor informatice (II), în Caiete de drept penal, nr. 4/2014 – vezi aici.

Informații suplimentare

Acest material are un scop pur informativ și educațional, conținutul acestuia neputând fi asimilat unei forme de consultanță juridică în materie penală. Pentru a înțelege cu exactitate ce drepturi sau obligații ai într-o anumită procedură penală, este important să consulți un avocat specializat în dreptul penal.

George Zlati este avocat și lector universitar. Acesta este titular al disciplinei Criminalitate informatică la nivel de masterat, având de asemenea un doctorat pe criminalitate informatică. Specializarea acestuia este criminalitatea informatică și tehnologia blockchain.