Legea nr. 26/2024, publicată în Monitorul Oficial al României pe 4 martie 2024, aduce modificări semnificative cu privire la ordinul de protecție. Elementul central al acestei legi este extinderea dreptului de a solicita un ordin de protecție la orice persoană, indiferent de relația cu agresorul. Anterior, acest instrument legal era limitat la cazurile de violență domestică.

În acest material vom analiza în detaliu prevederile și implicațiile juridice ale acestei noi legi privind ordinul de protecție.

Ce este ordinul de protecție?

Ordinul de protecție este o măsură legală prin care se impun una sau mai multe obligații sau interdicții agresorului, cu scopul de a proteja viața, integritatea fizică sau psihică, ori libertatea victimei. Potrivit Legii nr. 26/2024, acesta poate fi solicitat de orice persoană asupra căreia se acționează prin intermediul unor acte de violență.

Legea nr. 26/2024 prevede două tipuri de ordine de protecție:

1. Ordinul de protecție provizoriu

Acesta este emis de către agenții de poliție în situații considerate ca fiind urgente și are o valabilitate de 5 zile. Emiterea acestui ordin de protecție se află la discreția agenților de poliție.

2. Ordinul de protecție judecătoresc

Acesta este emis de către instanțele de judecată și poate fi solicitat independent sau ca urmare a emiterii unui ordin de protecție provizoriu. Ordinul de protecție judecătoresc are o valabilitate de până la 12 luni (1 an). Este important de reținut că acest ordin de protecție poate fi obținut chiar dacă agenții de poliție refuză emiterea unui ordin de protecție provizoriu.

Definiția actelor de violență conform Legii 26/2024

Legea 26/2024 privind ordinul de protecție oferă o definiție cuprinzătoare a actelor de violență. Potrivit articolului 1, alineatul (1) al legii, prin acte de violență se înțeleg următoarele tipuri de conduite:

1. Violență fizică

Aceasta include orice lovire sau act de violență cauzator de suferințe fizice – lovituri cu palma, pumnul, piciorul sau orice obiect contondent; trasul de păr sau de haine; zgâriatul sau smucitul etc.

2. Violență sexuală

Aceasta include orice act de violență de natură sexuală – viol, agresiune sexuală  etc.

3. Amenințare

Amenințarea unei persoane cu săvârșirea unei infracțiuni sau a unei fapte păgubitoare ilicite îndreptate împotriva sa ori a altei persoane, dacă este de natură să îi producă o stare de temere.

4. Hărțuire și urmărire

• Fapta repetată de urmărire a unei persoane, fără drept sau fără un interes legitim. Intră în această categorie inclusiv urmărirea unei persoane în locurile publice – de exemplu, pe stradă, la diferite evenimente publice etc.
• Supravegherea locuinței, a locului de muncă sau a altor locuri frecventate de către victimă.
• Efectuarea de apeluri telefonice sau a altor tipuri de comunicări prin mijloace de transmitere la distanță care, prin frecvență, conținut sau momentul în care sunt emise, creează temere.

5. Violență online

• Acte de hărțuire online
• Mesaje online instigatoare la ură
• Urmărire online
• Amenințări online
• Publicarea neconsensuală de informații și conținut grafic intim
• Accesul ilegal la comunicații și date private
• Orice altă formă de utilizare abuzivă a tehnologiei informației și a comunicațiilor cu scopul de a umili, speria, reduce la tăcere victima

6. Obstrucționarea justiției

• Încercarea de a determina sau determinarea unei persoane prin corupere (de exemplu, oferirea de bani sau alte foloase), constrângere (prin amenințare sau acte de violență) sau alte fapte cu efect vădit intimidant să nu sesizeze organele de urmărire penală. Sesizarea organelor de urmărire penală se referă la formularea unei plângeri penale ori a unui denunț.
• Determinarea unei persoane să nu dea declarații, să își retragă declarațiile, să dea declarații mincinoase ori să nu prezinte probe într-o cauză penală, civilă sau în orice altă procedură judiciară.

7. Alte acte de violență

Include orice alte acte de violență fizică sau psihică ce pun în pericol viața, integritatea fizică sau psihică ori libertatea unei persoane.

Procesul de obținere a unui ordin de protecție

Legea 26/2024 stabilește procedura pentru obținerea unui ordin de protecție judecătoresc, oferind un mecanism legal accesibil pentru protecția victimelor violenței. Iată pașii detaliați ai acestui proces:

1. Cine poate solicita ordinul de protecție?

• Victima violenței. Discutăm aici despre orice persoană care se consideră amenințată sau afectată prin actele de violență descrise mai sus.
• Reprezentanții legali ai victimei violenței. În cazul minorilor sau persoanelor puse sub interdicție, cererea poate fi făcută de reprezentantul legal – părinte, tutore etc.
• Procuror. Acesta poate introduce cererea în numele victimei, chiar fără acordul acesteia.
• Reprezentanți ai autorităților statului. Discutăm aici despre reprezentanți ai autorităților sau structurilor competente la nivel local, cu atribuții în protecția victimelor – de exemplu, funcționari din cadrul DGASPC (Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului).

2. Unde se depune cererea?

Cererea se depune la judecătoria de pe raza teritorială unde își are domiciliul sau reședința victima. Puteți găsi aici informații despre toate judecătoriile din țară. Cererea se poate transmite inclusiv prin e-mail sau fax, nefiind obligatorie depunerea la registratura instanței sau prin poștă. Așadar, puteți depune o astfel de cerere în format electronic, fără să fie necesar să vă deplasați la sediul instanței.

3. Conținutul cererii

Cererea trebuie să conțină în mod obligatoiu următoarele informații:

• Datele personale ale victimei și ale agresorului. Discutăm aici despre toate datele de identificare ale persoanelor ce fac obiectul ordinului de protecție.
• Descrierea faptelor de violență. Expunerea faptică și cronologică a tuturor evenimentelor relevante pentru analiza necesității emiterii ordinului de protecție.
• Dovezile disponibile (martori, înscrisuri, rapoarte medicale, etc.). Un avocat poate decide ce dovezi sunt suficiente pentru emiterea unui ordin de protecție. Dovezile (probele) trebuie obținute în mod legal. Tocmai de aceea, implicarea unui avocat în procesul de triere și analiză a probațiunii este deosebit de importantă.
• Măsurile de protecție solicitate. Indicarea în concret a măsurii de protecție pe care ar trebui să o dispună instanța – de exemplu, interdicția agresorului de a se apropia de victimă.

4. Formularul de cerere

Se utilizează un formular standard prevăzut în anexa nr. 1 și nr. 2 a Legii nr. 26/2024. Acesta este disponibil gratuit la instanțe, secții de poliție și pe site-urile instituțiilor relevante.

5. Scutirea de taxa judiciară de timbru

Cererea privind emiterea ordinului de protecție este scutită de taxa judiciară de timbru. Cu alte cuvinte, aceasta se poate formula gratuit, fără a exista costuri judiciare.

6. Procedura de judecată

Cererile se judecă de urgență, în camera de consiliu. Judecata în camera de consiliu protejează dreptul la viață privată a victimei, procedura fiind una confidențială. Participarea procurorului este obligatorie în toate cazurile. De asemenea, asistența juridică a persoanei care solicită ordinul de protecție este obligatorie. Acest lucru înseamnă că, în măsura în care victima nu își poate angaja un apărător ales, va beneficia de un avocat din oficiu care urmează să fie plătit de către stat.

7. Termene de soluționare

Instanța trebuie să soluționeze cererea în maxim 72 de ore de la depunere. În cazuri de urgență deosebită, instanța poate emite ordinul chiar în aceeași zi, fără citarea părților.

8. Pronunțarea și motivarea

Pronunțarea deciziei privind emiterea ordinului de protecție sau respingerea cererii privind emiterea unui ordin de protecție poate fi amânată cu cel mult 24 de ore. Motivarea ordinului de protecție se face în cel mult 48 de ore de la pronunțare.

9. Durata măsurilor

Instanța stabilește durata măsurilor, care nu poate depăși 12 luni de la data emiterii ordinului. Dacă nu se specifică o durată, măsurile se aplică pentru 12 luni.

10. Executarea ordinului

Ordinul de protecție este executoriu, ceea ce înseamnă că exercitarea unei căi de atac nu suspendă executarea măsurilor și obligațiilor stabilite în ordinul de protecție. Acesta se pune în executare imediat, fără somație sau trecerea vreunui termen.

11. Căi de atac

Hotărârea este supusă doar apelului, care tebuie formulat în termen de 3 zile de la pronunțare sau de la comunicare.

12. Reînnoirea ordinului

La expirarea duratei, victima poate solicita un nou ordin de protecție dacă există în continuare motive de pericol. Acest proces, detaliat în Legea nr. 26/2024, asigură o cale rapidă și accesibilă pentru obținerea protecției legale împotriva actelor de violență. Simplificarea procedurilor și urgența cu care sunt tratate aceste cereri reflectă importanța acordată de legiuitor protecției imediate a victimelor.

Măsurile de protecție

Legea nr. 26/2024 introduce un set cuprinzător de măsuri de protecție, concepute pentru a oferi o apărare imediată și eficientă victimelor violenței. Fiecare măsură este concepută nu doar pentru a opri violența imediată, ci și pentru a preveni escaladarea situațiilor potențial periculoase și a oferi victimelor spațiul și timpul necesare pentru a-și recăpăta siguranța și stabilitatea. Iată principalele măsuri prevăzute de lege:

1. Evacuarea temporară a agresorului din locuința comună

Scopul acestei măsuri este acela de a asigura un spațiu sigur pentru victimă. Nu prezintă importanță cine este proprietarul locuinței.

2. Reintegrarea victimei și, după caz, a membrilor familiei acesteia în locuința comună

Această măsură este complementară cu măsura de evacuare a agresorului din locuința comună.

3. Obligarea agresorului la păstrarea unei distanțe minime determinate față de victimă

Măsura se aplică față de victimă, membrii familiei acesteia, reședință, loc de muncă sau unitate de învățământ. Distanța este stabilită de autoritatea emitentă a ordinului – agenții de poliție sau instanță.

4. Interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondență sau în orice alt mod, cu victima

Această interdicție include orice fel de comunicare directă sau indirectă.

5. Obligarea agresorului de a preda poliției armele deținute

Măsura se referă la predarea armelor, componentelor esențiale, munițiilor și documentelor aferente. Scopul acestei măsuri este unul preventiv.

6. Obligarea agresorului de a purta permanent un dispozitiv electronic de supraveghere

Această măsură este condiționată de implementarea sistemului de monitorizare electronică. De asemenea, necesită acordul victimei de a purta un dispozitiv complementar.

7. Interzicerea agresorului de a se deplasa în anumite localități sau zone determinate

Sunt avute în vedere zonele frecventate de victimă – de exemplu, locul de muncă, școală etc.

8. Obligarea agresorului de a urma consiliere psihologică, psihoterapie

Poate include recomandarea de internare voluntară sau solicitarea de internare nevoluntară.

Măsuri de control pentru respectarea ordinului

De exemplu, prezentarea periodică la secția de poliție sau efectuarea de verificări periodice privind localizarea agresorului.

Caracteristici importante

• Măsurile impuse devin obligatorii imediat după emiterea ordinului.
• Durata măsurilor: 5 zile pentru ordinul provizoriu; până la 12 luni pentru cel judecătoresc.
• Încălcarea măsurilor constituie infracțiune, pedeapsa prevăzută de lege fiind închisoarea de la 6 luni la 5 ani.

Implementarea și monitorizarea ordinului de protecție

Legea nr. 26/2024 stabilește un cadru clar pentru implementarea și monitorizarea ordinelor de protecție, asigurând eficacitatea acestora în protejarea victimelor violenței. Acest proces implică colaborarea mai multor instituții și utilizarea unor mecanisme variate de supraveghere.

Implementarea ordinului de protecție

1. Comunicarea ordinului

• Instanța comunică de îndată o copie a dispozitivului hotărârii structurilor Poliției Române în a căror rază teritorială se află locuința victimei și/sau a agresorului.
• Comunicarea se face în maximum 5 ore de la momentul pronunțării hotărârii.

2. Punerea în executare

• Ordinul de protecție se pune în executare imediat de către sau sub supravegherea poliției.
• Polițiștii pot folosi forța și mijloacele din dotare pentru punerea în aplicare a măsurilor dispuse.

3. Accesul în locuință

• Pentru executarea ordinului, polițistul poate intra în locuința agresorului și în orice anexă a acesteia, cu consimțământul persoanei protejate sau, în lipsa acestuia, al persoanelor cu care aceasta locuiește.

Monitorizarea respectării ordinului de protecție

1. Supravegherea de către Poliție

• Organele de poliție au îndatorirea să supravegheze modul în care se respectă ordinul de protecție.
• Se efectuează verificări periodice și/sau spontane privind locul în care se află agresorul.

2. Măsuri de prevenire a nerespectării

• Efectuarea de vizite inopinate la locuința persoanei protejate.
• Apelarea telefonică de control a victimei/agresorului.
• Solicitarea de informații de la vecini, colegi de muncă, unitatea de învățământ sau alte persoane care pot furniza informații relevante.

3. Utilizarea dispozitivelor electronice de supraveghere

• În cazurile prevăzute de lege, se poate dispune monitorizarea electronică a agresorului.
• Necesită acordul victimei de a purta un dispozitiv complementar.
• Implementarea depinde de existența infrastructurii necesare conform Legii nr. 146/2021.

4. Raportarea încălcărilor

• În caz de nerespectare a ordinului, poliția sesizează organul de urmărire penală.
• Încălcarea ordinului de protecție constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

5. Obligații pentru agresor

• Poate fi obligat să se prezinte periodic la secția de poliție competentă.
• Trebuie să informeze organul de poliție despre noua locuință în caz de evacuare.

Consecințele încălcării ordinului de protecție sau al ordinului de protecție provizoriu

Legea 26/2024 definește încălcarea ordinului de protecție ca fiind nerespectarea oricăreia dintre măsurile dispuse prin ordinul de protecție judecătoresc sau prin ordinul de protecție provizoriu. Această încălcare este tratată cu maximă seriozitate, constituind infracțiune indiferent de tipul ordinului încălcat. Precizăm faptul că nerespectarea cu rea-credință a măsurilor de protecție stabilite prin ordin se transpune automat într-o încălcare a ordinului de protecție.

Rezumatul principalelor aspecte analizate

1. Extinderea aplicabilității ordinului de protecție

Legea extinde semnificativ sfera de aplicare a ordinului de protecție, depășind limitele violenței domestice și oferind protecție oricărei persoane, indiferent de relația sa cu agresorul.

2. Măsuri comprehensive ale ordinului de protecție

Legea introduce o gamă largă de măsuri de protecție, de la evacuarea agresorului până la utilizarea dispozitivelor electronice de supraveghere, adaptându-se astfel la diverse forme de violență.

3. Eficacitatea ordinului de protecție

Prin introducerea ordinului de protecție provizoriu, legea permite o intervenție imediată în situații de criză, crescând eficiența protecției victimelor.

4. Implementarea și monitorizarea ordinului de protecție

Legea stabilește un cadru clar pentru punerea în aplicare și supravegherea respectării ordinelor de protecție, implicând activ diverse instituții ale statului.

Vlad Ulici este avocat în Baroul Cluj. Specializările acestuia sunt dreptul penal și criminalitatea informatică, având un masterat în Științe penale și Criminalistică la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Date de contact

Telefon: 0741.132.923

E-mail: [email protected]